Au fost ani din viața mea când am trăit pentru weekend. Au fost ani când eram îngrozită de iernile când trebuia să mă trezesc foarte de dimineață și să stau apoi în trafic pentru a ajunge la birou. Au fost ani în care am urât ziua de luni. Au fost ani în care am trăit pentru weekend și așteptam să treacă mai rapid zilele săptămânii pentru a mă simți liberă. Profitam de weekend cu aviditate, fie alături de persoane iubite, într-un mod recreativ, fie lucrând la proiectele personale. Și acum păstrez obiceiul și cumva plăcerea de a lucra în weekend deoarece creierul meu asociază aceste zile cu a construi la visul meu, nu al altora. Așteptam vineri seara să plec de la birou și să uit de tot pentru a mă focusa pe mine. Și nu lucram nici pe departe atât de mult în cursul săptămânii că acum când sunt pe cont prorpiu, doar că exista o oboseală psihică, mai ales în perioadele de tranziție dintre corporație și agenție de publicitate sau de la agenție la freelancing. Weekendul era că o gură de aer proaspăt, chiar dacă uneori nu aveam putere nici să mă duc la o cafea și alegeam să dorm, să citesc și să mă uit la filme.

Apoi a fost o vreme când am început să conștientizez acest lucru, dar nu știam cum să fac altfel. Am avut șansa de a cunoaște oameni pentru care viața era diferită și să îmi doresc să fiu că ei. Mult mai tărziu am renunțat la a fi angajată și am decis să fiu pe cont propriu. Și chiar și atunci a fost o perioadă când mă simțeam prost că eu pot dormi până la ce ora vreau, că pot ieși la masă de prânz liniștită în ce zi a săptămânii doream și că pentru mine sâmbăta și duminica sunt doar alte zile în care pot profita de timpul avut, nu punctul culminant. Apoi m-am vindecat de vină, deși nu a fost deloc ușor.  Am înțeles că fiecare zi e o alegere: de a trăi cu adevărat sau doar de a exista. Delimitarea în funcție de zilele săptămânii nu trebuie să fie cea care îmi dictează bucuria, entuziasmul sau alegerea de a face sau nu o acțiune. Dacă sunt productivă noaptea, aleg cu bucurie să lucrez, chiar și sâmbătă seara. Dacă mă simt coplesită, îmi dau voie să mă opresc chiar și într-o după masă de miercuri, să ies să fac sport, să mă uit la un film, să stau în natură, pentru a-mi lua doza de energie. Timpul este diferit, nu ține de contorizatorul unei companii, iar acest lucru mă face mai energică, mai dornică de a învăța și de a crește. Fără limita de la 9 la 6 și de luni până vineri am ajuns la a-mi depăși de fapt limitele și a iniția proiecte mai mari, de care nu aș fi avut timp sau focus altfel.

Indiferent dacă ești liber profesionist, șomer, angajat în corporație ori antreprenor, ce-ai zice dacă de azi schimbi paradigma și alegi să nu îți mai trăiești viața în weekend și să supraviețuiești în restul zilelor?

Hai să ne imaginam că de mâine ești stăpânul timpului tău și că nu mai există convenția care spune că sâmbătă și duminică sunt “zile libere”. Ai dormi mai mult, ai lucra cu chef luni, ai face un curs de la 4 la 8 PM în fiecare joi și ai termina apoi proiectele pentru job, ai sta mai mult cu familia marțea, ai pleca mai des în alt oraș cu laptopul, ai ieși la cafenea să termini prezentarea, ai fi mai relaxat, ai procastina mai mult, te-ai simți prost față de cei din jur, te-ai culpabiliza că nu ești în rând cu lumea? Probabil toate, câte un pic. Schimbarea de mentalitate este dificilă, dar nu imposibilă.

Să nu fii ca cei din jur este o provocare. Să nu mai ai reguli, pe cât de bine pare, este foarte derutant penru majoritatea oamenilor. Și nu zic că acum vei începe schimbarea, dar sper că poți privi mai relaxat spre weekend și să scapi de presiunea care spune fie că trebuie să faci ceva distractiv, fie să muncești extra. Fiecare zi trebuie consumată ca și cum ar fi ultima. Tu știi dacă îți e bine să lucrezi 12 ore pe zi ori să dormi mai mult. Tu poți alege și cum să rotești responsabilitățile în agendă, astfel încât să nu te simți frustrat. Tu poți să ieși din rutină și să experimentezi ceva nou, chiar și joia. Și nu te simți prost dacă alegi ca în weekend să termini un raport, să înveți pentru un curs ori să alegi să stai cu tine în casă. Weekendul vine cu prea multă presiune socială, așteptări nerealiste și inutile.

Câteva lucruri pe care le poți face pentru a nu trăi pentru weekend:

• Începe săptămâna cu a rezolva sarcinile mai complexe, lucrează mai mult, pentru ca apoi să fii mai liber
• Ieși în oraș în mijloc de săptămână, fără regrete.

• Începe ziua cu o mică meditație sau măcar o introspecție și cu notat în agendă ce îți propui pentru ziua în curs.
• La final de zi pune pe hârtie sau măcar gândește-te la câteva lucruri pentru care ești recunoscător pentru ziua respectivă.
• Alege să faci ce îți place și să câștigi și bani din asta. Dacă acest lucru nu se întâmplă și faci un job doar pentru bani, nu e niciodată prea tărziu să te gândești ce poți schimba.
• Nu uita să dedici timp hobby-urilor, săptămânal, nu te baza pe faptul că mai ai timp și că o să faci asta peste ani. Niciodată nu se știe!
• Ia pauze când nu mai poți, indiferent de ora a zilei, deoarece oricum nu ești productiv astfel și nu este benefic pentru nimeni să te străduiești inutil.
• Ieși din pijamale, îmbracă-te cu ceva frumos, dă-ți un strop de parfum, pune o bijuterie, ai grijă de tine zilnic, chiar și atunci când stai în casă. Este demonstrat că hainele îți pot influența starea de spirit.

Provocarea mea este să încerci să ieși de pe pilot automat în următoarea săptămână și să notezi într-un jurnal ce ai făcut nou în fiecare zi. Poți să descoperi activități noi, să fii creativ, cum ar fi că luni să ai seară cu board games cu prietenii, marți alergat în parc, miercuri ziua când lucrezi dintr-o cafenea nouă, joi zi începută cu yoga, vineri seară de lectură, sâmbătă întâlnit cu familia și lucrat la un hobby, duminica zi de muzee și scris în jurnal. Și tot așa. Te las cu această provocare deoarece îmi doresc să înveți să nu mai trăiești pentru weekend!