După o vârstă, vine o vreme când deja ai avut un număr de relații, de încercări, de prime întâlniri și, evident, de despărțiri. Cu cât ai mai des perioade când ești singură, cu atât vei întâlni mai multe specimene, până să îl găsești pe cel cu care ai chimie și compatibilitate și care îți face inima să bată un pic mai tare. Fie că ești dispusă sau nu să cunoști tipi noi, se întâmplă invariabil. La fel și părăsitul, chiar dacă, teoretic, femeile se atașează, nu sunt de obicei cele care dau papucii și sunt mult mai dispuse să lase de la ele pentru ca lucrurile să meargă. O fac pentru ei, chiar dacă nu sunt capabili să înțeleagă. Unele sunt prea drăguțe și li se face milă, ba chiar le acceptă copilarismele, toanele și problemele emoționale, nu pentru că sunt fraiere, ci pentru că speră că pot salva. Nu pot și nici nu merită. Dar, așa sunt femeile – salvatoare și dispuse să dea. Chiar și așa, toate am părăsit cândva și nu ne este rușine cu asta!

Nu e nimic rău în a părăsi un băiat/bărbat. Poate că așa îi faci bine și îl faci să se trezească. Poate nu. Nu mai contează și nu mai este problema ta. Important este că ai scăpat de cineva care nu îți făcea bine și care nu te-ar fi făcut niciodată să te simți femeie sau să evoluezi, de cineva cu care nu împărțeai valori comune. Și asta presupune un cuplu funcțional. Fie că ți s-a întâmplat sau nu, există bărbați pe care trebuie să îi părăsești, fără regrete și până nu te afunzi și mai mult:

• tipul obsedat de validarea propriei sexualități, cel cu discuții interminabile despre sex, care se laudă în stânga și în dreapta. pentru el bărbăția se măsoară în nopți când a reușit să marcheze și în numere. și asta pentru că nu i se întâmplă așa des, dar îi place să vorbească. în general are fantezii despre el, dar de la vorbe la fapte drumul este lung. a reușit să ofere prea puține orgasme, dar a creat multe dureri de cap.
• tipul “băiatul lui mama” pentru care nicio fată nu este suficient de bună pentru că nu face lucrurile ca mami a lui. o sună pe maică-sa să îi spună că și-a cumpărat lenjerie intimă nouă, nu iese din cuvântul acesteia și nu poate să o înfrunte pentru nicio altă prezența feminină. încă visează că va fi alăptat și legănat, iar nevasta lui trebuie să își asume acest rol.
•  tipul “așa sunt eu”, cel cu idei fixe, prostește de mândru de propriile defecte, care nu consideră că ar fi cazul să evolueze. teoriile lui nu pot fi contrazise pentru că are impresia că le știe pe toate. el cunoaște mai bine decât toți cum stă treaba cu viața, iar cine nu îl place așa cum este, este liber să plece. nu ar lucra niciodată la el pentru că este “mai mult ca perfectul” și știe mai bine ce vrei tu, nu e nevoie să încerci să îi explici.
• tipul nesimțitului arogant, foarte încrezător pe aspectul său fizic, dominator de fel, pentru care femeile sunt jucării și mijloc de a-și umple timpul liber. nu știe ce înseamnă a respecta o femeie pentru că nu își respectă nici măcar propria mamă. este misogin și nu ratează nicio ocazie pentru a discredita reprezentanțele sexului feminin, fie în față, fie în discuții cu alți masculi.
• tipul leneșului, care niciodată nu face lucrurile la timp, întârzie chiar și la prima întâlnire, uită să se spele pe mâini după ce iese de la baie, nu îl interesează prea mult ce va face în viitor. probabil va sfârși cu o nevastă la fel de proastă și vor trăi fericiți privind la televizor printre resturi de pizza, până la adânci bătrâneți. ar fi prea greu să iasă din bula de comoditate și nu și-ar mișca posteriorul pentru vreo cauză măreață pe care o vede ca perfect inutilă.
• tipul “Don Juan până la moarte” care nu pierde niciun prilej pentru a flirta cu altele sau a se remarca. paradoxal, el are nevoie de stabilitate acasă pentru a-și duce jocurile liniștit. vrea și pasiune și ciorbă caldă. Se îngrijește, este atent la imagine, vrea să fie văzut în cercuri sus puse, dar nu își scoate consoarta în lume pentru că ar pierde ocazia de a mai înscrie ceva nou.
• tipul “eu nu am relații”, care este atât de laș încât nu își asumă un statut nici când îi place o femeie. își lasă o portiță de scăpare și dispare la primul hop, ca și cum nu ar fi existat. îl mai apucă uneori dorurile, scoate arsenalul de vorbe mieroase și povești, dar nu știe ce înseamnă angajament și nici nu este dispusă să iasă din burlăcia lui unde ar rămâne mult și bine dacă societatea nu i-ar sufla în ceafă sau nu i-ar fi frică că va muri bătrân și singur, fără cineva care să îi pună babețica.

Așa cum e lesne de ghicit, unii intră la mai multe categorii. Cea mai puțin plăcută parte este că nu te prinzi din prima despre modul de a fi a unui bărbat. Uneori te poate păcăli vreme îndelungată până să își dea arama pe față și poate mima foarte bine. Mai mult, poate fi al naibi de drăguț și opus a ceea ce vei descoperi când își va pierde din interes. De fapt, mai aiurea este că unele femei refuză să îl vadă pe cel de care (cred) că s-au îndrăgostit așa cum este și se mint singure, chiar și când se dau cu capul de pereți. Și o țin în negare până când nu se mai poate și se întâmplă ceva dramatic. Și este doar vina doamnelor, nu a lor. Pe ei trebuie să îi părăsim, cu zâmbetul pe buze și fără a privi înapoi!

Foto: Tumblr